Culturi de floarea soarelui

Succesul in agricultura depinde in mare parte de cunostintele fermierului despre procesul tehnologic de cultivare a fiecarei plante in parte.

In ceea ce priveste cultura de floarea soarelui, aceasta necesita cunostinte despre zonele de cultura ale hibrizilor si ale soiurilor, despre fertilizare si despre semanat.

Culturi de floarea soarelui se pot infinta in multe regiuni, pe suprafete intinse de pe teritoriul tarii noastre, unde se intalnesc conditii optime de vegetatie. Cu toate acestea, potentialul productiv al hibrizilor este influentat de nivelul de umiditate si de insusirile fizice si chimice ale solurilor pe care este extinsa cultura, precum si de planta premergatoare acesteia.

Floarea-soarelui este foarte mult raspandita datorita capacitatii sale de a se adapta la diferite conditii de mediu si de modificarile acestora.

InRomania sunt diferentiate cateva zone de cultura pentru floarea-soarelui.

– Zona I – Campia Romana si Dobrogea cu solurile de tip cernoziom si Campia de Vest. Aceasta zona asigura cerintele optime fata de temperatura, dar cerintele fata de umiditate sunt acoperite in Campia de Vest din precipitatii, iar in Campia Romana si Dobrogea numai in conditii de irigare.

– Zona a II-a – Lunca Dunarii pe soluri aluviale foarte fertile unde conditiile de vegetatie pentru floarea-soarelui sunt favorabile datorita, aportului apei freatice si microclimatului specific.

– Zona a III-a – Campia Gavanu-Burdea (cu asociatii de vertisoluri), Campia Leu-Rotunda si Campia Plenita (cu cernoziomuri levigate si preluvosoluri roscate). Aceasta zona este foarte favorabila din punct de vedere termic si precipitatiile anuale sunt de peste 550 mm.

– Zona a IV-a – Campia Jijiei, podisul Barladului si Campia Transilvaniei. Zona mai putin favorabila, in primul rand din cauza gradului de eroziune a solului.

– Zona a V-a – Podisul Moldovenesc, Piemonturile Vestice si Piemontul Getic sudic. Zona  putin favorabila din cauza temperaturilor mai scazute si a compozitiei fizice si chimice a solurilor.

In agricultura moderna, exista posibilitatea de a extinde zonele favorabile pentru cultura, si de a imbunatati calitatile acelor zone prin aplicarea ingrasamintelor si a irigatilor.

Pentru fertilizare florea soarelui, trebuie sa tinem cont de faptul ca aceasta planta este o mare consumatoare de elemente nutritive, productii ridicate sub aspect cantitativ si calitativ, obtinandu-se in principal prin fertilizare corespunzatoare cu azot, fosfor si potasiu, iar acolo unde situatia o impune si prin folosirea microelementelor cu magneziu, zinc si bor.

Pentru o productie de 100 kg seminte plus productia secundara aferenta, floarea-soarelui extrage din sol 4 – 6 kg azot, 1,5 – 2,3 kg P2O5 si 7,5 – 12 kg K2O), la acestea adaugandu-se 1,8 kg calciu, 1,1 kg magneziu, 0,5 kg sulf, 0,2 kg sodiu, 26 g fier, 5,5 – 15,5 g mangan, 4,2 – 9,9 g zinc, 1,5 – 1,9 g cupru, 6,5 – 13,5 g bor,  0,4- 2,9 g molibden si 28,7 g aluminiu.

In nutritia cu N, P si K la floarea-soarelui, perioada critica o reprezinta faza de rasarire, formarea primei perechi de frunze adevarate si inflorirea, iar influenta negativa a insuficientei acestora nu mai poate fi corectata ulterior, chiar daca se asigura cele mai bune conditii de nutritie.

Ca urmare, asigurarea unei bune aprovizionari a plantelor de floarea-soarelui cu toate elementele nutritive inca de la rasarire constituie una dintre principalele conditiile pentru obtinerea unor productii mari.

O alta problema o implica semanatul care are influente negative sau pozitive asupra intregului proces de cultivare.

Epoca optima de semanat floarea soarelui este 25 martie – 15 aprilie, cand conditiile prielnice de mediu favorizeaza buna dezvoltare a plantelor.

Nerespecatrea anumitor criterii la momentul semanatului atrage dupa sine o serie de probleme inca de la inceput.

– epoca de semanat

– densitatea de semanat

– norma de semanat

– adancimea de semanat

– distanta intre randuri

Norma de semanat este foarte importanta deoarece de ea depinde nivelul de productie obtinut pe acea suprafata de teren, astfel incat exploatarea sa fie facuta la parametri maximi din potentialul agricol.

Pentru soiuri, norma de semanat este de 5 – 5,5 kg/ha, iar pentru hibrizi de 3 – 4 kg/ha la o densitate medie de 45 mii – 50 mii plante/ha.

Comentariile sunt inchise